ROMULUS CRISTEA

PERIODIC – Blogul lui Romulus Cristea

Comitetul Central ’89: Soldatul cu „halucinaţii vizuale terifiante” şi-a împuşcat şeful care se odihnea cu arma la picioare

leave a comment »

Procurorii care au anchetat dosarul privind mortii si ranitii de la CC-PCR si imprejurimi au gasit o explicatie bizara pentru tot ceea ce s-a intamplat. Teama, panica, oboseala, stresul si lipsa de comunicare ar fi fost principalele cauze ale nenorocirilor care au urmat zilei de 22 decembrie ’89. S-a mai constatat ca „la momentul deschiderii focului in Piata Revolutiei, fortele militare aflate in piata au ripostat complet necontrolat, asupra tuturor cladirilor cu deschidere spre piata, de cele mai multe ori chiar la indicatiile netemeinice ale civililor”.

Civilii ajunsesera la un moment dat sa coordoneze actiunile grupurilor de militari bulversati de repeziciunea cu care se desfasurau evenimentele. Din cauza zvonurilor alarmiste propagate de Televiziune inca din dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, starea de neincredere, suspiciune si nesiguranta din randurile militarilor si civililor s-a transformat treptat in panica si deruta.

Miscarea necontrolata si necoordonata a civililor, coroborata cu zvonurile privind teroristii lansate pe postul de televiziune au generat o stare de confuzie generala si haos. Civilii si militarii trageau in tot ce misca, chiar si intre ei. In starea de panica existenta, parolele stabilite pentru anumite obiective nu faceau decat sa duca la noi victime. Si civilii, si militarii incurcau parolele sau intarziau sa le spuna si rezultatul era unul previzibil: erau impuscati fara mila. „Ion doarme”, „Ion Ion” sau „Sapte Ion”, parolele fixate pentru accesul la anumite etaje ale CC-ului si la care trebuia sa se raspunda cu „Ion”, „Vine Ion” sau „Sase Ion” erau schimbate intre ele si haosul care se instala conducea la noi victime, atat in randul civililor, cat si al militarilor.

Cu gloante in spate, punea steagul pe catarg

In dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, Televiziunea Romana transmite in direct o scena incredibila petrecuta la fostul Palat al Republicii (Palatul Regal). O persoana aflata in balconul CC-PCR se adreseaza multimii din piata, prin microfon, solicitand, fara succes, incetarea focului, spre cladirea Palatului Republicii. Sunt surprinse si momentele cand militarii si civilii din piata deschid focul asupra unui tanar care, urcat pe acoperisul Palatului, incerca cu disperare sa puna steagul tricolor (cu stema decupata) pe cladire. Desi destul de grav ranit, tanarul si-a realizat dorinta, a ridicat steagul. Civilul de la la balcon continua sa strige: „Nu trageti! Sunt militari de-ai nostri!” In zadar, focul continua. Dana Zaharia se afla in acea zi in piata si isi aminteste: „Erau scene halucinante. Unii il aplaudau pe tanarul care punea steagul, altii strigau catre militari sa ucida teroristul care fura drapelul Revolutiei romane. Nu se mai intelegea nimic. Era haos!”

rsz_1doc_1

Foto: arhiva Romulus Cristea

Interesanta este si depozitia unuia dintre martorii in ancheta care a urmat. Plutonierul Liviu Juncu, care a actionat in zona Palatului Republicii, a afirmat ca „abia dupa cateva zile a aflat ca trupele din zona Pietei Revolutiei erau ale Ministerului Apararii Nationale”.

Inexplicabil, spre Palatul Republicii, zile la rand, s-a executat foc concentric (in special cu gloante trasoare) dinspre Palatul Telefoanelor, CC-PCR, Athenee Palace, restaurantul Cina si biserica Kretzulescu. Nici pana in prezent persoanele care au tras nu au fost identificate si condamnate pentru zecile de morti si distrugerea patrimoniului national.

Minele pentru scoaterea tancurilor din lupta

In ziua de 23 decembrie 1989, Florin Mihalache impreuna cu colegul sau de serviciu Nicolae Ionescu au plecat de la locul de munca (Cooperativa „Instalatorul”) catre Piata Revolutiei. Ajunsi aici, in jurul orei 16,30, au constatat ca in zona erau frecvente schimburi de focuri dinspre BCU spre cladirea CC-PCR si invers. In incercarea de a se feri de tirul armelor, un grup restrans de manifestanti, printre care si cei doi colegi de munca, s-a adapostit langa un tanc, aflat langa Biblioteca Centrala Universitara. In acel moment, pe fondul zvonurilor privind minarea blindatelor de catre teroristi in scopul scoaterii acestora din lupta, un ofiter a iesit din tanc. Militarul a strigat la manifestanti sa se indeparteze, dar, in acelasi timp, i-a somat sa ridice mainile. Fara a mai astepta alte clarificari, inspaimantat, se pare, de perspectiva minarii propriului tanc, ofiterul a executat doua focuri cu pistolul din dotare asupra celor aflati in apropiere. Florin Mihalache a fost grav ranit, iar Nicolae Ionescu a fost impuscat mortal.
Scene similare s-au petrecut si pe strazile alaturate. S-a deschis focul asupra civililor si militarilor care se adaposteau langa masinile blindate sau diverse autoturisme. O parte din persoanele identificate de procurori, care au deschis focul in acele zile, au afirmat ca au facut acest lucru stiind de la posturile de televiziune si radio, precum si din discursurile celor care preluasera puterea ca teroristii ataca cladirile pentru a crea anarhie si a-l readuce pe Nicolae Ceausescu la conducerea partidului si a tarii.

Seful a luat chipul teroristului

In noaptea de 23/24 decembrie ’89, in fostul sediu al CC-PCR, soldatul Cornel Moise de la UM 01026 Bucuresti – Regimental de Garda se afla impreuna cu subunitatea condusa de lt. Gelu Baltag, pe coridorul care leaga corpurile A si B. La un moment dat, „pe baza stresului si a oboselii, soldatul a avut manifestari comportamentale bizare, suspicionandu-si comandantii si colegii de actiuni dubioase ce ar fi avut ca scop suprimarea sa fizica”. Pe fondul acestor trairi, in jurul orei 23, militarul s-a hotarat sa dezerteze, sa fuga din cladire, apreciind ca astfel va scapa si isi va salva viata.

rsz_doc2

Foto: Toni Bedros

Pentru realizarea intentiei sale, soldatul Cornel Moise s-a deplasat taras pe coridor spre corpul B al cladirii, avand asupra sa mitraliera din dotare si munitia aferenta.
La capatul coridorului respectiv, pe o banca, se afla de paza cap. Ion Argherie, care se odihnea cu arma sprijinita pe picioare. In aceste imprejurari, crezand ca va intampina rezistenta, soldatul Cornel Moise a deschis focul impotriva colegului si sefului sau, omorandu-l.
In urma acestui incident, s-a dispus o expertiza neuropsihiatrica de catre procurori. S-a constatat de catre medicii specialisti ca, la data respectiva, „autorul faptei a prezentat diagnosticul de stare depresiv-reactiva, iar in momentul comiterii faptei, din cauza privarii indelungate de somn, starii de stres major permanent, a facut stari aneiroide, alternand cu stari de veghe, comportamentul fiind corespunzator trairilor din vis, pe fondul unor halucinatii vizuale terifiante”.

Marturii despre „teroristi”

O femeie de 60 de ani a fost batuta crunt pe strada in ziua de 23 decembrie ’89, fiind banuita ca ar ajuta teroristii cu munitie transportata in coliva. Sotii Dan si Anca Dobrescu isi amintesc acele clipe: „Circulau acele zvonuri despre femeile care transporta arme si gloante in pachetele de mancare si in coliva. Eram pe strada, in spatele actualului Minister al Agriculturii. Un soldat, doi civili si un membru al garzilor patriotice care formau un filtru in zona strazii respective au oprit o batranica cu sacose in mana. Intr-una din plase avea coliva. Fara prea multe intrebari, i-au tras un pat de pusca in cap. „E o terorista nenorocita! Duce gloante la securistii de la Piata Palatului. Criminala de copii!”, striga civilul in timp ce continua sa-i traga picioare femeii. Speriata, batranica a inganat cateva cuvinte, ceva despre Ceausescu, probabil ca a vrut sa spuna ca e un criminal, sau poate altceva, nu stiu exact, era o nebunie tot ce se petrecea. Dar la auzul numelui de Ceausescu, grupul de revolutionari a devenit si mai violent.

Tineau coliva femeii ca pe un trofeu si tipau in gura mare sa vina armata sa rascoleasca coliva, care ar fi plina de gloante si impanata cu un pistol. Unul dintre civili a aratat celor din jur, care se stransesera, un tub de cartus folosit si spunea celor prezenti ca acel glont ucigas a fost gasit in buzunarele femeii. Nu cred ca tubul de cartus fusese gasit asupra femeii, ci, cu siguranta, civilul il avea de pe undeva de pe strada. Trotuarele erau pline de tuburi de cartuse goale. Intr-un final, femeia plina de sange, cu hainele rupte, a fost predata unui grup de militari sosit dinspre zona C.A. Rosetti”.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 11 aprilie 2006. Autor: Romulus Cristea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: