Tunel decopertat în zona Unirii
Un posibil tunel sau un canal care probabil asigura drenarea unui afluent al Dâmboviței a fost decopertat, în zona Unirii, în punctul unde începe bulevardul Regina Maria.
Segment de construcție subterană, din cărămidă, în zona Unirii. Foto: arh. Adrian Bălteanu
Canalul boltit este realizat din cărămidă, diametrul fiind de peste doi metri. Construcția a ieșit la iveală în urma unor lucrări realizate de RATB pentru modernizarea liniei de tramvai din zonă.
Interesant este însă faptul că traseul presupusului tunel nu se suprapune în planurile urbanistice ale Bucurestiului din 1911, nici în cele actuale, cu traseul vreunei străzi ceea ce ar putea însemna că a fost decopertată o construcție anterioară anului 1911.
Planul Bucureștiului din 1911 (cu albastru) suprapus cu planul din 1991 (gri). Cu roșu este marcat segmentul de tunel. Foto: arh. Adrian Bălteanu
Mai multe informații și imagini referitoare la tunelul din zona Unirii găsiți pe blogul Doar despre tuneluri, buncăre și forturi, la adresa: http://rcristea.blogspot.com/
ROMULUS CRISTEA 
clasamentul primelor 6 tuneluri ca lungime din tara (recente):
1. Teliu (Harman – Intorsura Buzaului) 4.369m an constructie 1929
2. Talasmani (Galati – Barlad) 3.330m an constructie 1912
3. Maramures (Salva – Viseu de Jos) 2.388m an constructie 1949
4. Mestecanis I+II (Suceava – Ilva Mica) 1.646m + 1.666m an constructie 1901 si respectiv 1979
5. Carligu Mare (Piatra Olt – Podu Olt) 1.250m an constructie ?
6. Ciumani (Adjud – Siculeni) 1.223m an constructie 1897
Ovidiu Pantu
Duminică, 18 iulie 2010 at 19:37
La 12 metri sub platoul Pieţei Revoluţiei există o reţea de catacombe prin care se circulă cu barca. E vorba de culoare betonate, cu lăţimea de aproximativ 2 metri, prin care curge un rîu subteran adînc de 1 metru. Cu apă curată.
Debitul rîului secret e de aproximativ 1,5 metri cubi pe secundă. La intrare, aceste căi navigabile, care străbat Capitala, sînt utilate cu bărci pneumatice. Informaţiile ne-au fost furnizate de Dan Falcan, şeful Secţiei de Istorie a Muzeului Municipiului Bucureşti. Istoricul a cules toate datele existente despre catacombele Bucureştilor, mai vechi şi mai noi, şi le-a pus cap la cap, pentru a-şi face o imagine asupra istoriei oraşului. Capitala României are o tradiţie de secole în materie de tainiţe şi coridoare secrete. Din datele pe care le deţin istoricii, primele coridoare subterane demne de luat în seamă au fost beciurile producătorilor de vinuri. Acestea aveau zeci de metri şi erau atît de largi, încît se circula prin ele cu carele. În Secolul al XIX-lea au apărut edificiile care aveau tuneluri de refugiu, cum e tunelul care leagă Palatul Ghica Tei de Mînăstirea Plumbuita, lung de mai bine de 1 kilometru.
Radu Dimcea
Duminică, 18 iulie 2010 at 19:39
clasamentul primelor 6 tuneluri ca lungime din tara:
1. Teliu (Harman – Intorsura Buzaului) 4.369m an constructie 1929
2. Talasmani (Galati – Barlad) 3.330m an constructie 1912
3. Maramures (Salva – Viseu de Jos) 2.388m an constructie 1949
4. Mestecanis I+II (Suceava – Ilva Mica) 1.646m + 1.666m an constructie 1901 si respectiv 1979
5. Carligu Mare (Piatra Olt – Podu Olt) 1.250m an constructie ?
6. Ciumani (Adjud – Siculeni) 1.223m an constructie 1897
Radu Dimceanu
Duminică, 18 iulie 2010 at 19:50
Pe la 1888, când au început primele lucrări de canalizare a râului Dâmboviţa, oamenii au descoperit, surprinşi, subteranele bucureştene. S-au pus atunci multe semne de întrebare. Cine le-a construit şi în ce scop? Primul care a scris despre tunelele aflate sub Bucureşti este Gion Ionescu, în celebra sa „Istorie a Bucureştilor” de la începutul secolului al XIX-lea. O sută de ani mai târziu, constructorii actualului bulevard al Unirii au rămas stupefiaţi în momentul descoperirii bătrânelor galerii. Unii istorici sunt de părere că tunelele din pântecele Capitalei rivalizează cu cele ale Parisului şi că ar exista multe galerii nedescoperite încă. Alţii, mai tranşanţi, cred că ele nici Pe la 1888, când au început primele lucrări de canalizare a râului Dâmboviţa, oamenii au descoperit, surprinşi, subteranele bucureştene. S-au pus atunci multe semne de întrebare. Cine le-a construit şi în ce scop?
Radu Dimceanu
Duminică, 18 iulie 2010 at 19:59
In acea perioada, populatia Bucurestiului era cat pe ce sa fie evacuata din cauza deselor invazii ale unor bande, in special turcesti, care navaleau dinspre Raiaua Giurgiuva si Rusciuc. In trei ore de calarie acestiau ajungeau langa Bucuresti, devastau si plecau. Bucurestiul era inconjurat de codri si avea un diametru de maximum un kilometru. Oamenii au inceput sa-si sape ascunzatori si tuneluri pentru ei, dar si pentru depozitarea averilor. In zona Unirii, pe strada Negru Voda a fost descoperit un tunel captusit in totalitate cu caramida, cu o latime de 1,5 metri, datand se pare din secolul XVI. Sapat la o adancime de peste zece metri, un tunel de circa 350 metri leaga pe sub pamant Curtea Veche, Hanul lui Manuc si Biserica Domneasca.
Alte numeroase cai subterane de acces fac legatura intre diverse imobile. Pe strada Batistei (intre Casa Luca – un fost cazinou si Banca „Marmorosch Blank”), pe strada Aristide Briand (din subsolul unui imobil se poate ajunge pana la malul Dambovitei), Calea Victoriei (un tunel porneste de langa blocul turn, trece pe sub Dambovita si ajunge undeva langa sediul actualului IGP) etc. Alt tunel celebru este cel existent sub Piata Victoriei, spre Kiseleff, care pleca de la palatul unui fost boier, actualul sediu al Clubului Petrolistilor, din Piata Amzei, o cladire frumoasa, in stil gotic, cu crama.
In perioada regelui Ferdinand, familia regala folosea un tunel care pleca de sub Palatul Regal (actualul Muzeu National de Arta), din sala cazanelor si iesea direct in Cismigiu, langa Palatul Stirbei (astazi sediul UNESCO).
Paul Necu
Duminică, 18 iulie 2010 at 20:02
Recunosc textul. Este scris de mine.
Romulus Cristea
Duminică, 18 iulie 2010 at 22:51
La Hanu lui Manuc si pe Lipscani mai sunt cateva,
Alina J,
Duminică, 18 iulie 2010 at 20:28
La Pasajul Muncii, se face sapatura acum si e un tunel de 5 metri si pavat cu granit negru
Forin Maritnciu
Duminică, 18 iulie 2010 at 20:29
Unde, mai precis?
Romulus Cristea
Duminică, 18 iulie 2010 at 22:52
Am construit atatea tunele ca aveti nevoie de 40 de ani sa le explorati.
Nicolae Ceausescu
Duminică, 18 iulie 2010 at 20:37
Da, sunt sute de subterane secrete sub Bucuresti. Patruzeci pornesc e la Casa Poporului, vreo 15 de la str. Primaverii
Elana Ceausescu
Duminică, 18 iulie 2010 at 20:38
La Patriarhie, e un tunel de 76 metri care porneste de sub monumentul de pe deal. E mascat cu o placa metalica cu lacat si de obicei e un jandarm in apropiere. Am intrat acum doi ani, fiind trimis de firma mea pentru remedierea unei defectiuni electrice. Am fost pus sa semnez un contract de confidentialitate. In tunel era un punct de control electric, cu genratore independent, linie telefonica pe fir scurt si o instalatie de ventilatie Siemens. De o parte si de alta mai multe incaperi in care n-am putut intra.
E. Mond
Duminică, 18 iulie 2010 at 21:42
Cand eram militar am intrat in cadrul unei misiuni sub cladirea din Strada Batistei 32. Un tunel facea legatura cu o cladire de pe strada Ion Campineanu. tunelul era folosit de Armata. O gura de aerisire se poate vedea langa libraria Teora. Daca te uiti cu atentie, sub zabrele se vede nisa de ventilatie si lumina de la interior de la tuburi fluorescente.
Nik. L.
Duminică, 18 iulie 2010 at 21:46
In curtea Bisericii Armenesti, in spatiul dintre scoala armeneasca si secretariat exista o traba a unui tunel care duce exact in cladirea de vizavi. Se poate discuta cu paznicul (contra sticluta bere) si seara dupa ora 20 se poate intra. Am fost de trei ori.
Armean Dragos
Duminică, 18 iulie 2010 at 22:12