Complicitate: Ministerul Culturii reactioneaza dupa zece ani si constata ca demolarile de la Moara Assan au fost ilegale

Distrugerile la Ansamblul Moara lui Assan au început de mai bine de zece ani şi autorităţile  au închis ochii, în ciuda protestelor locuitorilor zonei şi a faptului că la poliţie şi Parchet există înregistrate numeroase plângeri penale.

Abia azi (29 iunie 2009) printr-un comunicat postat pe site-ul Ministerului Culturii si Cultelor, redactat cu greşeli de ortografie şi punctuaţie (impardonabile pentru o instituţie  percepută drept etalon),  se sesizează tardiv faptul că „un monument emblematic al Capitalei, Moara Assan, este supus sistematic unor acţiuni de distrugere”.

Că este vorba de un monument de arhitectură înscris pe lista Ministerului Culturii şi Cultelor nu a contat, se pare, pentru nimeni şi la fel de grav este faptul că niciuna din asociaţiile neguvernamentale specializate nu a luat niciodată atitudine evidentă (ci doar  cu amprentă complicitară, şi doar de câteva zile încoace) împotriva distrugerilor de la acest monument de arhitectură. Explicaţia e simplă, fiind vorba de aproape cinci hectare de teren care valorează zeci de milioane de euro, în zona Obor, unde nu mai există liber niciun petic de pământ pentru construcţii, interesele imobiliare sunt uriaşe şi se manifestă şi prin mituirea unora.

Moara lui Assan; 21 iunie 2009; Foto: Romulus Cristea

Pentru ca lucrurile să fie clare, conform legii, răspunderea pentru distrugerile de la ansamblul Moara lui Assan revin exclusiv în sarcina Primăriei Municipiului Bucureşti ( care nu se ştie din ce motive a interzis celor de Primăria Sectorului 2 să igienizeze şi să împrejumuiască moara încă din anul 2005) şi Ministerului Culturii şi Cultelor singurele instituţii care au competenţe administrative asupra monumentului. Moara lui Assan, construită în anul 1853, este prima moară cu aburi din România. Moara se află în Bucureşti, în zona Obor-Lizeanu. În prezent, se află într-un stadiu avansat de degradare. Moara lui Assan este clasificată în evidenţele Ministerului Culturii şi Cultelor ca fiind monument istoric de valoare naţională şi face parte din patrimoniul industrial.

** Citiţi mai jos comunicatul penibil transmis de Ministerul Culturii. O luare de poziţie tardivă, după cel puţin zece ani de complicitate şi şpăgi împărţite între angajaţii MCC, Poliţie, Parchet, primării şi proprietari. După ce s-a vândut şi s-a distrus tot, MCC ridică spăşit capul pentru că nu mai este nimic de furat. Hoţii strigă: Prindeţi hoţii! Ca să vă aduceţi aminte, au fost prinşi angajaţi ai MCC care decupau  cărţi de o valoare inestimabilă si tăiau picturile din rame, toate  de patrimoniu, din fondul naţional,  pentru a-şi înfrumuseţa locuinţele. Tot aşa, în cazul Morii Assan, prin intermediul angajaţilor MCC s-au vândut, pentru a-şi procura bani de buzunar, arhiva Morii Assan, mobilierul şi obiectele de artă aparţinând lui George Assan, precum şi utilajele  unicat cu valoare tehnică şi istorică inestimabilă, datând din a doua jumătate a secolului XIX. Nu mă pot abţine, dar trebuie să aduc aminte tuturor acestor vandali, complici la distrugerea monumentului Moara lui Assan, în ce condiţii a murit în 1948, la naţionalizare,  Basil (Vasile) Assan care la acea dată era unic acţionar al Fabricilor Assan. Pe durata anchetei, după ce a fost torturat, Assan a fost aruncat de la etajul 5 al Prefecturii Poliţiei Capitalei (Şos. Ştefan cel Mare), familiei comunicându-i-se că s-ar fi sinucis.

Moara Assan, între distrugere şi indiferenţă

Data introducerii: 29.06.2009

În ultimele zile un monument emblematic al capitalei, Moara Assan, este supus sistematic unor acţiuni de distrugere. Moara lui Assan, fondată la 1853, monument de valoare naţională, categoria A, clasat în Lista Monumentelor Istorice cu codul B-II-m-A-19692, este un reper în evoluţia industrială a oraşului, fiind prima moară cu aburi. Ansamblul morii, azi nefuncţional, păstrează clădiri valoroase din secolul XX şi din secolul XIX, având un real potenţial de conversie.

Distrugerile semnalate nu pot fi considerate accidentale sau singulare, ele făcând parte dintr-o serie de acţiuni încurajate de pasivitatea şi de neîndeplinirea obligaţiilor privind protejarea monumentului istoric care le revin prin lege actualului proprietar şi lichidatorului său judiciar.

Distrugeri la Moara Assan; 21 iunie 2009; Foto: Romulus Cristea

Încă din anul 2005 Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional a sesizat ilegalitatea lucrărilor de demolare ce se executau la acel moment şi a sesizat penal instanţele competente. Cu toate acestea,  a fost decisă neînceperea urmăririi penale, acţiunile de demolare ilegală fiind sancţionate doar cu amenzi simbolice.

Între timp agresiunile asupra monumentului au continuat în mod susţinut, accesul persoanelor fără adăpost şi al recuperatorilor de material fiind practic încurajat prin lipsa unei paze eficiente. Această situaţie a dus la producerea incendiului devastator din data de 14 mai 2008, incendiu ale cărui cauze au rămas neelucidate de instanţele competente. De asemenea, sunt perfect vizibile efectele intervenţiilor realizate intenţionat pentru slăbirea structurii de rezistenţă a monumentului.

Situaţia gravă a Morii Assan a fost semnalată în volumul I al Cărţii Negre a Patrimoniului, pregătită de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, în articole publicate în presa scrisă şi pe internet, prin demersurile Asociaţiei pentru Arheologie Industrială (AIR) şi, nu în ultimul rând, în raportul Comisiei Prezidenţiale pentru patrimoniul construit – situri istorice şi naturale, din septembrie 2008.

Faţă de distrugerile în curs, Ministerul Culturii Cultelor şi Patrimoniului Naţional a sesizat în

Ansamblul Moara Assan; 21 iunie 2009; Foto: Romulus Cristea

data de 22 iunie 2009 şi în data de 26 iunie 2009 – inclusiv prin plângere penală – instituţiile cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu: Inspectoratul de Stat în Construcţii Bucureşti, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigaţii Criminale, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Naţional, Primăria Sectorului 2. Sesizările adresate de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (M.C.C.P.N.) au avut în vedere luarea măsurilor legale care se impun pentru oprirea distrugerilor şi protejarea monumentului istoric de valoare naţională.

Deşi un nou dosar penal este în curs, distrugerile au continuat, aşa cum reiese şi din raportul reprezentanţilor M.C.C.P.N. – D.C.C.P.C.N. a Municipiului Bucureşti care, în data de 26 iunie 2009, au fost împiedicaţi de către reprezentanţii S.C. Grâul S.A. să facă verificările necesare, conform Legii, asupra stării monumentului istoric – timp în care asupra acestuia se executau lucrări vizibile de demontare a structurilor şi a instalaţiilor aferente clădirii.

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional cere şi pe această cale instituţiilor cu răspunderi legale luarea tuturor măsurilor pentru stoparea imediată a distrugerilor şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

Dezbatere la Cărturești

În vederea prezentării situaţiei critice a patrimoniului industrial, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, alături de Asociaţia pentru Arheologie Industrială, organizează joi, 2 iulie 2009, ora 18:00, în Ceainăria Cărtureşti (str. Arthur Verona nr. 13) o dezbatere publică în cadrul căreia va fi prezentat şi istoricul Morii Assan, evoluţia distrugerilor aceasteia şi posibilele soluţii de reabilitare şi de conversie a monumentului.

MINISTERUL CULTURII, CULTELOR ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

* Citeste si MOARA LUI ASSAN-Wikipedia:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Moara_lui_Assan
* Vezi si articolele:
^ Romulus Cristea – „Moara lui Assan, demolata ilegal” , articol apărut în „România liberă” din 17 august 2006
^ Romulus Cristea– „Monumente istorice luate in lama buldozerelor” , articol apărut în ziarul „România liberă” din 17 august 2006
^ Romulus Cristea – „Dispare patrimoniul industrial” , articol apărut în ziarul „România liberă” din 18 septembrie 2006

Foto: Romulus Cristea

Publicitate