Atentionare meteorologica de cod galben: rafale de vant care pot depasi 100 km/h
Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor a trimis în cursul acestei după amiezi o ATENŢIONARE METEOROLOGICĂ de COD GALBEN către prefecturile judeţelor ARGEŞ, BACĂU, BRAŞOV, BRĂILA, BUZĂU, CARAŞ-SEVERIN, CALĂRAŞI, CONSTANŢA, COVASNA, DÂMBOVIŢA, DOLJ, GALAŢI, GIURGIU, GORJ, IALOMIŢA, MEHEDINŢI, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TELEORMAN, TULCEA, VÂLCEA, VRANCEA, ILFOV şi Municipiul BUCUREŞTI (25 prefecturi).
Sursa acestui mesaj este Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Fenomenele vizate sunt precipitaţii însemnate cantitativ, polei, intensificări de vânt, în intervalul 10 februarie, ora 15 – 11 februarie, ora 20.

Harta cu judetele pentru care s-a anuntat cod galben; Foto: Ministerul Mediului
Începând din după-amiaza zilei de 10 februarie ora 15 şi până în seara zilei de 11 februarie ora 20 vor fi precipitaţii însemnate cantitativ care local vor depăşi 20 l/mp în Oltenia, Muntenia, jumătatea sudică a Moldovei, iar în Munţii Banatului, Carpaţii Meridionali şi Orientali 40 l/mp.
Precipitaţiile vor fi la început mai ales sub formă de ninsoare, iar în cursul nopţii şi al zilei de joi se vor transforma în lapoviţă şi ploaie îndeosebi la câmpie şi deal. Local se va produce polei.
Notă: Vântul se va intensifica treptat în regiunile sud-vestice, sudice şi estice, dar mai ales la munte unde la rafală se pot depăşi 90-100 km/h.
Legenda de coduri de culori pentru atenţionările şi avertizările meteorologice:
Ω ROŞU: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vânt, precipitaţii abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger). Există risc de viituri majore.
Ω PORTOCALIU: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vânt, precipitaţii abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger). Există risc de viituri pe râurile mici.
Ω GALBEN: Fenomenele meteorologice prognozate (precipitaţii abundente, descărcări electrice, intensificări de vânt, temperaturi ridicate) sunt obişnuite pentru zona respectivă dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activităţi. Există risc de creşteri de debite şi niveluri.
Ω VERDE: Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
Statul roman tergiverseaza demararea clasarii in Lista Patrimoniului Mondial a sitului Rosia Montana
Aplicarea proiectul minier Roşia Montana Gold Corporation, alături de impactul semnificativ asupra mediului, duce şi distrugerea ireversibilă a acelor vestigii arheologice, arhitecturale, şi ale unui mod de relaţionare a omului cu mediul, ce împreună dau sitului o valoare culturală excepţională şi un potenţial crescut de a fi clasat în Lista Patrimoniului Mondial.
* Un articol de: arh. Adrian Bălteanu
S-a scris mult despre impactul negativ socio-ecologic al proiectului, expunîndu-se suficiente motive pentru a-l cataloga ca nebazîndu-se pe o dezvoltare durabilă.
Cum dezvoltarea durabilă este, ,,dezvoltarea care satisface cerinţele prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisfacei cerinţele lor” (Raportul Comisiei Brundtland, ONU, 1987), iar proiectul nu transmite urmaşilor moştenirea culturală autentică (resursă epuizabilă şi neregenerabilă) de valoare excepţională, ca urmare a distrugerii ei voluntare, acesta nu este durabil nici din punct de vedere cultural.

Roşia Montană, Munţii Apuseni
Această atitudine faţă de punerea în valoare a patrimoniului cultural din Roşia Montana, neconformă principiilor dezvoltării durabile, este o constantă de acţiune a autorităţilor prin declararea zonei ca exclusiv destinată mineritului. În aceste condiţii, realizarea şi implementarea unui program de dezvoltare a zonei care să includă conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural sînt datoria morală a Statului nu numai faţă de generaţiile viitoare, ci şi faţă de populaţia locală existentă.


