Domiciliu virtual

My Opera

Ma puteţi vizita şi la adresa:

http://my.opera.com/RomulusCristea

Aici, alte câteva locuri de vizitat:

Free - All Right Now

This is a track from a UK band, released in 1970, and included on the album entitled Fire And Water.

Free - All Right Now

A apărut: 21 Decembrie 1989-Martorii de la baricadă

21 Decembrie 1989-Martorii de la baricadă/ Autor: Romulus Cristea

Detalii carte:
Titlu: 21 decembrie 1989-Martorii de la baricadă;
Autor: Romulus Cristea;
Coperta: Titi Amzăr
Editura: Romania pur si simplu;
Nr. pagini: 313;
Foto: Lucian Alexandrescu, Toni Bedros, Cristian Popa, Romulus Cristea, Arhiva Asociatiei 21 Decembrie si altii;
ISBN: 978-973-88313-6-0;
Un proiect: Romulus Cristea & Asociatia 21 decembrie & SSPR
Semnal editorial la Omnigraphies/ Marina Nicolaev

Ghidul Castor-Fă-ţi casa singur! (Ediţia 2008)

Ghidul Castor – Fă-ţi casa singur!

Autor: Romulus Cristea

Colecţia:Casa şi grădina
Editura: House of Guides:
ISBN: 973-1773-82-7;
Formatul: 165 x 235 mm, copertă flexibilă

Număr pagini: 240

Anul apariţiei: 2008
——————–
„Ghidul Castor – Fă-ţi casa singur!”, ajuns la a treia ediţie, este singura carte care răspunde punctual la cele mai des întalnite întrebări referitoare la construirea sau reamenajarea unei locuinţe. Se adresează omului obişnuit care vrea sa ştie tot ce are de făcut ca să devină proprietarul unei case noi. Dacă doriţi să vă construiţi o casa, atunci orientaţi-vă cu „Ghidul Castor”, care vă va sfatui pas cu pas cum sa vă îndepliniţi visul. Cum să faceţi rost de bani, cum să obţineţi autorizaţiile, ce materiale vă sunt necesare şi cum se folosesc sunt doar câteva dintre informaţiile pe care vi le pune la dispoziţie „Ghidul Castor”.
—————–

A aparut GHIDUL CASTOR - Fă-ţi casa singur!

Bucureşti, 11 aprilie 2008

A apărut noua ediţie a “Ghidului Castor - Fă-ţi casa singur!”. Cartea îţi spune cum poţi construi o locuinţă ieftina şi prezinta informatii utile legate de: cumpararea terenului, documentaţia necesară, legislaţia din domeniu, credite, lucrările de construcţie, instalaţii, finisaje, amenajări exterioare şi interioare.

Ajuns la a treia ediţie, “Ghidul Castor”este singurul titlu care raspunde punctual la cele mai des intalnite intrebari referitoare la construirea sau reamenajarea unei locuinte. Cartea se adresează omului obişnuit care vrea să ştie tot ce are de făcut ca să devină proprietarul unei case noi si cu bani puţini.

Astfel, “Ghidul Castor” îţi oferă toate informaţiile de care vei avea nevoie legate de:
• Condiţiile care trebuie să le îndeplineasca terenul;
• Legislaţia din domeniu;
• Documentele, certificatele, avizele necesare;
• Modalitatile de finanţare: credite, leasing, economii;
• Proiectele obligatorii: proiectul de arhitectura, proiectul structurii de rezistenta, proiectarea instalaţiilor, branşările la retelele utilitare;
• Calculul necesarului de materiale;
• Solutiile pentru realizarea instalatiilor;
• Amenajările exterioare: gradina, iazul, piscina, mobilierul de grădina;
• Amenajarile interioare: decoratiuni si accesorii

“Ghidului Castor - Fa-ti casa singur!” face parte din colectia “Casa si gradina”, in care se includ si alte titluri precum: “60 de idei pentru amenajarea baii”, “60 de idei pentru amenajarea bucatariei”, “100 de aranjamente florale pentru terase şi balcoane”.

Cartea poate fi comandată direct pe www.houseofguides.ro beneficiind de o reducere de 10% si de scutirea taxelor poştale.

http://www.houseofguides.ro

Wild Thing - Chip Taylor and Carrie Rodriguez

Chip Taylor and Carrie Rodriguez perform Chip’s 60’s hit song - WILD THING - at the Louisiana Musicians Hurricane Benefit concert.
Rhodes-on-the-Pawtuxet November 13, 2005

Welcome to Roxania/De la Roxana Iordache

Blogul Roxanei Iordache - “Poftiţi, blogu-vă! Şi cârcotiţi”:

http://roxanaiordache.wordpress.com

21 Decembrie 1989-Martorii de la baricada/ Romulus Cristea

In curs de aparitie

Detalii carte:
Titlu: 21 decembrie 1989-Martorii de la baricada;
Autor: Romulus Cristea;
Coperta: Titi Amzar
Editura: Romania pur si simplu;
Nr. pagini: 300;
Data aparitiei: martie 2008;

Semnal editorial la Omnigraphies/ Marina Nicolaev

Interviu cu Tutu Georgescu

Un interviu cu Tutu Georgescu, despre perioada anilor ‘40, diverse personalitati, legionari si cutremurul devastator din 10 noiembrie 1940.

Tutu George Georgescu, nascuta Florica Oroveanu, provenita dintr-o familie de mosieri din fostul judet Romanati, astazi judetul Olt, descendenta din familia de boieri moldoveni Plesnila, a fost fiica adoptiva a inginerului Constantin D. Busila, decan la Politehnica si intemeietor al energeticii romanesti, ministru al Lucrarilor Publice si Comunicatiilor in Guvernul Ion Antonescu.

Interviul a fost realizat de Romulus Cristea in 8 noiembrie 2006, la locuinta dnei Georgescu din str. Washington, Bucuresti.
Tutu George Georgescu (1912-2008), muzicolog si scriitor, a fost sotia celebrului dirijor George (Gogu) Georgescu (1887-1964), personalitate puternica care a dominat viata muzicala romaneasca incepand din al doilea deceniu al secolului trecut si care s-a aflat la pupitrul unor orchestre de renume din SUA, Italia, Germania, Austria etc., director al Orchestrei Filarmonice din Bucuresti si intemeietor al Festivalului George Enescu.
Apasati:
INTERVIU integral (material neprelucrat);

Vezi si documentarul Tragedia de la Blocul Carlton (autor:Romulus Cristea)

Interviu, documentare & foto: ROMULUS CRISTEA

Un film din 11 septembrie 1991

Un film din 11 septembrie 1991; Soseaua Kisseleff; Filmare realizata de Claude Roudeau (Franta); In imagine: Romulus Cristea, Emil Moraret, Cristian Boureanu si Yousseff; Bucuresti, Romania/ Romulus Cristea

Filmul poate fi vizionat si la:
http://romuluscristea.livejournal.com;
http://youtube.com/romuluscristea;
http://www.livevideo.com/romuluscristea;
http://romuluscristea.vox.com;
http://romulus-cristea.blogspot.com;
http://www.metacafe.com/channels/Romulus+Cristea;
http://www.veoh.com/channels/RomulusCristea;
http://www.dailymotion.com/romuluscristea;
http://uncutvideo.aol.com/users/romuluscristea;
http://www.bebo.com/RomulusCristea;
http://journals.aol.com/romuluscristea/Romulus_Cristea/
http://community.webshots.com/user/RomulusCristea

Alt film din 17 septembrie 1991

Film realizat de Claude Roudeau (Franta).
In imagini: Romulus Cristea, Cristian Boureanu, Yousseff, Oana Stanga. Fosta terasa Lido (langa Biserica Boteanu).
17 septembrie 1991; Bucuresti; Romania/ Romulus Cristea

Filmul poate fi vizionat si la:
http://youtube.com/romuluscristea;
http://romuluscristea.vox.com;
http://www.livevideo.com/romuluscristea;
http://romulus-cristea.blogspot.com;
http://www.metacafe.com/channels/Romulus+Cristea;
http://www.veoh.com/channels/RomulusCristea;
http://www.dailymotion.com/romuluscristea;
http://uncutvideo.aol.com/users/romuluscristea;
http://www.bebo.com/RomulusCristea;
http://community.webshots.com/user/RomulusCristea

O filmare din iunie 1990

Filmare din iunie 1990; Bucuresti.
Este filmat sediul PNTCD distrus de mineri in 14 iunie; se vede si peretele spart pentru sustragerea unui seif metalic de a carui existenta nu au stiut ocupantii imobilului (si de al carui continut inca nu s-a aflat nimic) si alte lucruri interesante de la mineriada. Filmare realizata de Claude Roudeau (din Franta) cu o camera VHS.
In imagini: Romulus Cristea.

_uacct = “UA-3442592-1″;
urchinTracker();

Imagini de la lansarea Revolutia Romana-Marturii si documente

REVOLUTIA ROMANA- MARTURII SI DOCUMENTE
Autor: Romulus Cristea;
Editura: Romania pur si simplu;
Coperta: Titi Amzar;
Prefata: Nicolae Constantinescu;
Foto: Lucian Alexandrescu; Toni Bedros; Arhiva “21 Decembrie” ; Arhiva Romulus Cristea
ISBN: 978-973-88313-5-3;
Nr. pagini: 310;
Un proiect al Asociatiei “21 Decembrie 1989″ & Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor & Romulus Cristea

Revolutia Romana- Marturii si documente

Lansare carte Revolutia Romana- Marturii si documente/ Romulus Cristea

Lansare carte: vineri 21 decembrie 2007, ora 13 , la sediul din str. Batistei nr. 24 A (sediul Asociatiei 21 Decembrie).

REVOLUTIA ROMANA- MARTURII SI DOCUMENTE
Autor: Romulus Cristea;
Editura: Romania pur si simplu;
Coperta: Titi Amzar;
Prefata: Nicolae Constantinescu;
Data lansare: 21 decembrie 2007.
****

Prefata/ Revenirea la normalitate

Revenirea la normalitate

Romulus Cristea este unul dintre puţinii români, care mai cred în revenirea la normalitate prin spunerea lucrurilor pe nume în legătură cu evenimentele din România, care au dus la înlăturarea lui Ceauşescu. Începând cu 27-28 decembrie 1989, am asistat atunci la o efervescenţă a civismului, în oraşele unde avuseseră loc încercările disperate de reprimare sângeroasă a manifestărilor populare îndreptate împotriva dictaturii lui Ceauşescu. Aşa cum generaţia mea nu cunoscuse în Bucureşti mişcări anticomuniste de amploare, la fel pot să declar că şi starea de graţie din primele zile după dispariţia dictatorului a fost unică, fără corespondent în ultimele decenii.

Revolta populară din decembrie 1989 a început în Timişoara prin exprimarea unor puncte clare, a unor revendicări cu substanţă democratică indubitabilă,care s-au sedimentat în scurt timp în “Proclamaţia de la Timişoara”. Ducerea la îndeplinire a acelor deziderate ar fi însemnat transformarea unei nemulţumiri populare nefinalizate, într-o adevărată revoluţie,care sa înlocuiască un regim autoritar,despotic,discreţionar,cu o societate democratică. Justiţia ar fi trebuit să defrişeze, să cureţe societatea românească de toţi aceia care se făcuseră vinovaţi de crime împotriva poporului român. Ori, în loc să asistăm la punerea sub acuzare a criminalilor, am constatat cu surprindere şi stupoare că nu se mai ştia cine a tras în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în Piaţa Operei din Timişoara, în Cluj, Braşov, Sibiu şi în alte câteva oraşe din ţară, cine a dat comanda pentru carnagiile unde au murit atâţia tineri,de ce nu au fost autopsiate cadavrele morţilor prin împuşcare şi multe alte evenimente la care asistaserăm cu toţii dar nimeni nu era tras la răspundere.

Să fi fost oare justiţia română incapabilă să administreze nişte probe în cazuri evidente de omucidere? Ne lipseau în 1990 magistraţii, n-aveam procurori, n-aveam judecători?

Realitatea este din păcate alta şi destul de crudă. În justiţie aveam oameni cu ştiinţă dar fără conştiinţă. Cei de la procuratura generală, de la procuratura marilor oraşe unde avuseseră loc masacre, cei din organele de anchetă, o serie de medici legişti au creat un zid de nepătruns pentru aflarea adevărului din decembrie 1989 şi din iunie 1990, ca să mă refer doar la aceste două momente tragice din istoria ultimilor 17 ani.

Atunci când Ion Iliescu a declarat prin 1990-1991 cu cinism şi iresponsabilitate că nici pe Kennedy nu ştim cine l-a omorât, aşa că să o lăsăm mai moale cu aflarea adevărului şi cu tragerea la răspundere a celor vinovaţi, el cu bună ştiinţă a strivit, a maculat, a interzis orice încercare de instrumentare a vinovăţiilor, a compromis ideea de justiţie şi ne-a arătat încă odată adevărata faţă a statului comunist în materie de justiţie.

Ce-i de făcut? Ce mijloace, ce pârghii de influenţare a justiţiei mai avem la dispoziţie? Dacă organele de anchetă şi-au făcut cu greu şi de abia întru târziu datoria, dacă sesizarea din oficiu a organelor procuraturii a fost extrem de firavă în primii ani, ca să nu spunem inexistentă, dacă morţii nu mai pot depune plângeri, ne rămâne totuşi o armă redutabilă: prezentarea în scris prin presă sau prin volume documentare a faptelor pe care le-am trăit cu toţii acum 17 ani. În aceiaşi ordine de idei, hotărârea votată de Parlamentul European în 26 ianuarie 2006 obligă toate ţările foste comuniste să-şi modifice cărţile de istorie, să prezinte generaţiilor tinere documente cu faptele petrecute în timpul comunismului pentru ca acestea să nu se mai repete, pentru ca ele să fie de învăţătură generaţiei tinere actuale şi generaţiilor viitoare.

Acesta este rostul cărţii scrise de Romulus Cristea pe care o recomand tuturor celor care mai au dubii atunci când li se propune condamnarea comunismului.

Bucureşti 30 noiembrie 2007

Nicolae Constantinescu
Membru al Academiei de Medicină din România

Fă-ţi casa singur- Ghidul Castor/Romulus Cristea

Ghidul Castor- Fă-ţi casa singur!/ Romulus Cristea

Autor: Romulus Cristea
Nr.pagini: 256
Format: 16,5 x 23,5 cm
ISBN: 973-7975-57-x
Cod DOL: YHG00068
Editura House of Guides

Ghidul Castor este singurul titlu existent pe piata, care ofera solutii punctuale la cele mai frecvente intrebari ridicate de construirea unei locuinte: avize, autorizatii, legislatie, proiecte obligatorii, credite, structura de rezistenta, necesarul de materiale, instalatii, finisaje.

SUMAR:
* Unde vă construiţi casa;
* Ce trebuie să cunoasteţi înainte de a decide achiziţia unui teren?;
* Cum trebuie “să arate” terenul dumneavoastră?;
* Achiziţia terenului;
* Pregatiri pentru construcţia casei;
* Alegerea arhitectului;
* Etapele realizarii casei;
* Proiectul casei: variante, estimări;
* Autorizaţia de construire;
* Pregătirile pentru deschiderea santierului;
* Finanţarea lucrărilor de construcţie;
* Construcţia casei;
* Pregătiri pentru execuţie;
* Constructia casei prin antreprenor;
* Constructia casei in regie proprie;
* Lucrari de costructie. Materiale si accesorii;
* Lucrări de instalaţii;
* Lucrări de finisaj;
* Amenajarea casei;
* Amenajări exterioare;
* Amenajări interioare - Decoraţiuni şi accesorii;
* Asigurări de locuinţă, obligaţii fiscale şi deduceri.

Articol Wikipedia-Romulus Cristea

Articol Wikipedia-Romulus Cristea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_Cristea

Pagina utilizator Wikipedia- Romulus Cristea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_Cristea

Mitingul Alianţei Civice 1990

Bucureşti, Piaţa Revoluţiei, 15 noiembrie 1990. Mitingul Alianţei Civice. La tribuna: în stânga- Marian Munteanu, de la Liga Studenţilor; la dreapta Andrei Apostol de la Grupul Independent pentru Democraţie; coborând pe scară- actorul Dragoş Pâslaru.
Clădirea din fundal este Biblioteca Centrală Universitară

Un blog cu articole din Romania libera

Ieri, am mai deschis un blog cu articole din Romania libera la adresa:

http://romuluscristea.blogspot.com

Wikipedia/ Romulus Cristea

Un articol din Wikipedia:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_Cristea

Prezentare carte la N24-Piata Universitatii 1990

Preotul de la Biserica Coltea, informator platit

Preotul de la Biserica Coltea, informator platit
Romulus Cristea
Joi, 23 August 2007
“Domnul Sandi Mehedintu a fost colaborator al Securitatii, informatiile furnizate de acesta politiei politice comuniste au fost de natura sa aduca atingere dreptului la libertatea de exprimare si libertatea opiniilor, dreptului la libertatea gandirii, a constiintei si a religiei, dreptului la viata privata”, se mentioneza in adresa din 16 august a.c., trimisa de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii catre Asociatia “21 Decembrie 1989″, care a solicitat, inca din 2001, verificarea tuturor membrilor organizatiei.
Dosarul de Securitate al preotului-paroh de la Biserica Coltea cuprinde, printre altele, angajamentul olograf cu numele real, zeci de note informative si chitantele care consemneaza sumele primite ca recompensa de titularul dosarului pentru “aportul informativ”.
Sandi Mehedintu (cu numele conspirativ Arne) a transmis catre Securitate note informative despre cei cu care intra in contact datorita profesiei sale, dar si in legatura cu altii spre care era indrumat de ofiterii de legatura. In vizorul lui Sandi Mehedintu s-au aflat turisti straini care vizitau bisericile din Romania, fosti ziaristi, membri ai unor organizatii sau partide din anii ’40, disidenti, reprezentanti ai cultului baptist etc. Documentele DSS consemneaza si faptul ca Mehedintu a avut in dotare tehnica de ascultare.
Contactat telefonic, parintele Mehedintu a contrazis decizia CNSAS, afirmand ca “este vorba de o campanie de denigrare dirijata politic”.

Intre parastase si pomeniri, turnatorii
Preotul informator “Arne”

Parintele Sandi Mehedintu, preotul-paroh al Bisericii Coltea, din Bucuresti, a fost informator al Securitatii, avand numele conspirativ “Arne”. Deconspirarea acestuia a fost facuta recent, in urma cererilor adresate Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de catre un alt preot, Costica Maftei, care a solicitat, conform legii, numele reale ale informatorilor care figurau in dosarul sau de urmarire de la Securitate. Scandalul legat de numele preotului Mehedintu este unul mai vechi, acesta fiind acuzat inca din anul 1995 ca ar fi fost informator al unui serviciu din cadrul Directiei Securitatii Statului.

Parintele Sandi Mehedintu, preotul- paroh al Bisericii Coltea, din Bucuresti, a fost informator al Securitatii, avand numele conspirativ “Arne”. Deconspirarea acestuia a fost facuta recent, in urma cererilor adresate Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de catre un alt preot, Costica Maftei, care a solicitat, conform legii, numele reale ale informatorilor care figurau in dosarul sau de urmarire de la Securitate.
Scandalul legat de numele preotului Mehedintu este unul mai vechi, acesta fiind acuzat inca din anul 1995 ca ar fi fost informator al unui serviciu din cadrul Directiei Securitatii Statului. In urma cu 11 ani, fosti ofiteri ai serviciilor de informatii au difuzat, prin intermediul unor jurnalisti, documente contrafacute care faceau referiri la activitatea de informator a lui Sandi Mehedintu si a oamenilor de legatura din retea. Dezinformarea a avut un dublu scop: o “avertizare” adresata preotului care era implicat activ la acea data in diverse actiuni desfasurate de societatea civila si opozitie, precum si compromiterea credibilitatii unor jurnalisti care publicau constant articole defavorabile puterii politice de atunci. Profitand de situatie, la data respectiva, preotul a negat colaborarea cu Securitatea, dar nici nu a actionat pe nimeni in judecata. Ecourile scandalului s-au mai auzit timp de cativa ani, acest caz fiind pomenit si la audierea in Parlament a lui Virgil Magureanu, fostul sef al Serviciului Roman de Infomatii, iar in presa au continuat “dezvaluirile” unor generali din serviciile de informatii care aduceau noi precizari in “Cazul Mehedintu”, promovat ca fiind un exemplu tipic de “politie politica”, de “provocare”. Confirmarea oficiala a faptului ca preotul Mehedintu a fost informator al Securitatii a venit abia in anul 2004.

Batut la Patriarhie

Costica Maftei, preot ortodox, a povestit calvarul prin care a trecut impreuna cu familia sa in anii 1977-1978, in urma cererilor sale repetate de a primi o parohie unde sa poata sluji. In urma presiunilor la care a fost supus de Securitate, a fost nevoit sa paraseasca tara. “Eram preot in cartierul bucurestean Titan. Nu aveam o biserica unde sa slujesc, cristelnita o tineam, de exemplu, pe balconul apartamentului unde locuiam. In cadrul unei sedinte care s-a desfasurat la Protoieria lll a Capitalei, m-am ridicat si am luat cuvantul, cerand sa mi se dea o parohie unde sa pot sa-mi desfasor normal activitatea. Aveam o familie de intretinut, sotia era casnica pentru ca aveam trei copii minori de crescut. Am explicat ca trebuie sa muncesc si sa am o parohie. Din acel moment au inceput necazurile. Mi s-a spus sa-mi vad de treaba, sa stau la locul meu”, a povestit preotul. Vazand ca nu se intampla nimic bun, Costica Maftei a trimis o scrisoare la postul de radio “Europa Libera” si a continuat sa-si ceara peste tot dreptul de a putea sa slujeasca intr-o biserica. Preotul Maftei a relatat cum, intr-una din zile, a fost chemat la Patriarhie: “Nici nu am intrat practic in cladire. La usa m-au intampinat unii membri ai Sinodului, care m-au luat la bataie. Tin minte si in prezent cum strigau la mine: “Vrei biserica? Potoleste-te, vezi-ti de treaba ta! Stai la locul tau!” Era iarna. M-am trezit cu un pumn in cap si alte lovituri de picioare. Am cazut la pamant. Am fugit ca sa scap de lovituri, nu mi-am putut recupera nici caciula care cazuse pe jos”.

“Si astazi imi este frica sa ies seara pe strada”

Dupa incidentul de la Patriarhie, au inceput urmaririle pe strada si telefoanele de amenintare. “Uneori raspundeau copiii la telefon si auzeau injuraturile care trebuiau de fapt sa fie adresate sotului. A fost ingrozitor. Urmarirea de catre ofiterii de Securitate se facea “la vedere”. De exemplu, la magazin, era un individ langa mine care nota pe un carnetel cumparaturile pe care le faceam”, a povestit Maria Maftei, sotia preotului. Costica Maftei afirma ca si in prezent isi aduce aminte cu groaza prin ce au trecut el si familia in perioada anilor ‘77-’78: “Eram amenintat permanent, la telefon, pe strada. Incepusem sa primesc vizite neasteptate la domiciliu, de la persoane care pana atunci nu prea ne vizitau. Imediat dupa scandalul de la sedinta Protoieriei, am primit vizita preotului Sandi Mehedintu, care era interesat ce se intamplase. Si acum imi este teama sa ies seara pe strada”. In acesta situatie, familia Maftei a luat decizia de a parasi tara: “Totul a decurs ciudat de repede, vroiau sa scape de mine, sa nu mai protestez. Dupa ce am cerut pasaportul, lucrurile s-au rezolvat fara nicio interventie, nu am stat la nicio coada, nu m-am preocupat de viza. Am primit pasaportul imediat de la Militie. In ‘78 am plecat din tara, prima oara am ajuns intr-un lagar de refugiati in Austria, apoi am reusit sa ajungem in SUA”.

16 nume de informatori la dosarul de la CNSAS

Costica Maftei a revenit in tara in anul 1994. In anul 2004, a facut o cerere la CNSAS pentru a-si vedea dosarul de urmarire de la Securitate. A avut surpriza sa i se puna la dispozitie, pentru consultare, trei dosare voluminoase: note informative, note de urmarire operativa, inregistrarea unor convorbiri telefonice etc. A descoperit cu surprindere ca in perioada 1977-1978 nu mai putin de 16 informatori dadusera note informative in legatura cu activitatile sale si ale familiei. La solicitarea adresata CNSAS de a fi identificati informatorii de la dosar, preotului i se ofera doar un singur nume: “Pe baza documentelor din arhiva proprie, identitatea informatorului cu nume conspirativ “Arne” a fost stabilita in persoana numitului Mehedintu Sandi, nascut la 24 mai 1942, in Cotofenii de Jos”. Adica, preotul-paroh de la Biserica Coltea. Preotul Maftei nu-si mai aminteste mare lucru legat de preotul Sandi Mehedintu: “Mi-a facut, surprinzator, acea vizita la domiciliu, imediat dupa sedinta de Protoierie, si mai stiu ca nu avea nici el parohie si era un fel de ghid la Biserica Stavropoleos”. Dupa venirea in tara, avea sa se mai intalneasca de cateva ori pe strada cu preotul Mehedintu, “insa acesta m-a evitat, s-a facut cumva ca nu ma vede, stiind, probabil, din auzite de dosarul de la CNSAS”.

“Vor sa-mi ia biserica”

Contactat telefonic, preotul Sandi Mehedintu se arata, ca si in urma cu 11 ani, surprins de toate afirmatiile privind colaborarea sa cu Securitatea. Dupa un potop de aprecieri rasiste (observatii pe care domnia sa le face, conform propriilor afirmatii, in urma cunostintelor aprofundate dobandite la orele de biologie si filozofie din scoala) la adresa jurnalistilor care au investigat cazul si a preotului Maftei, Sandi Mehedintu a declarat: “Nu stiu ce vrea asta… Maftei. Vor sa ma denigreze! Poate vrea sa-mi ia el biserica, sa fie el numit paroh in locul meu dupa ce am muncit atat. Nu e adevarat ce spune cu vizita la domiciliu… n-am fost, dom’le, la el acasa…”. Cu toate acestea, dl Mehedintu este interesat de ce scrie in adresa CNSAS. Dupa ce ii citim la telefon adresa respectiva, preotul-paroh de la Coltea a exclamat: “Normal, pai ce puteau sa scrie cei de la CNSAS, cand eu stiu ca Onisoru imi poarta sambete, e un fel de dusman al meu!” Il intrebam pe dl Mehedintu daca totusi il cunoaste pe preotul Maftei, daca s-a mai intalnit cu dansul. Raspunsul vine prompt: “Da, l-am mai vazut pe ici, pe colo. Acum, dupa revolutie, se plimba la brat cu o muiere (e vorba de sotia dlui Maftei - n.n.) pe bulevard, trece prin fata bisericii mele. Nu stiu ce vrea… Poate vrea biserica mea. Poate vrea sa fie el numit sa slujeasca aici in locul meu. Nu are nicio sansa! Sa-si vada de treaba! Eu am muncit, nu m-am dus prin America precum el… “

“Il primeam inapoi daca ar fi fost nevinovat”

Teodor Maries, actualul presedinte al Asociatiei “21 Decembrie”, a afirmat ca decizia de excludere din organizatie a fost corecta: “Dupa excludere, preotul Mehedintu nu a mai revenit in asociatie, nu si-a mai depus dosarul la noi. Daca ar fi fost nevinovat, poate ca l-am fi reprimit. Insa statutul asociatiei este clar: nu permitem celor care au colaborat cu Securitatea, celor care au facut politie politica sa fie membri la noi. Noi am dat la verificat la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii lista cu toti membrii asociatiei.
Pana in prezent, din 160 de persoane au fost verificate doar 35. Niciuna nu a fost informator al Securitatii, cu exceptia preotului paroh de la Biserica Coltea, Sandi Mehedintu. Orice alt informator dovedit in urma unui verdict dat de CNSAS va fi exclus din asociatie, la fel ca preotul Mehedintu. Nu se fac exceptii!”

“A fost exclus pentru ca era considerat informator”

Adrian Dumitrescu, presedinte al Asociatiei “21 Decembrie 1989″, in perioada anilor 1993-2000, a declarat ca preotul Sandi Mehedintu a fost exclus din organizatie in anul 1995, opinia membrilor si a consiliului de conducere fiind ca acesta a colaborat cu Securitatea, fapt care contravenea statutului. “Era un vesnic scandal. Era perioada preelectorala si, brusc, un asa-zis “grup de initiativa” manevrat de Sandi Mehedintu dorea sa preia conducerea asociatiei. La sediul asociatiei primisem numeroase documente din care reiesea ca preotul Mehedintu a colaborat cu Securitatea. De-a lungul anilor se adunasera si suficiente marturii ale unor cetateni din care reieseau unele aspecte neplacute privind “activitatile” preotului de la Coltea. Decizia de excludere a fost luata cu majoritate de voturi. Nu a fost exclus doar Sandi Mehedintu, ci si un grup de 28 de persoane care il sustinea. Cu toate acuzatiile grave care i s-au adus, preotul Mehedintu nu a dat pe nimeni in judecata pentru calomnie si a continuat sa desfasoare activitati (de exemplu, a infiintat o organizatie paralela care a pierdut in instanta toate procesele) ce afectau imaginea asociatiei, angrenata, in acea perioada, intr-o colaborare pe care noi o consideram fireasca, cu partidele de opozitie”.

Dubla lovitura a serviciilor de informatii

In 1995, documentele contrafacute care priveau activitatea lui Sandi Mehedintu, de informator al Securitatii, au fost “plasate” in circulatie de ziaristul Ioan Itu (jurnalist de investigatii si care cu ceva timp in urma se facuse remarcat prin publicarea dosarului de ofiter activ al lui Virgil Magureanu, seful SRI). Aceste documente proveneau de la UM 0215, serviciu de informatii al Ministerului de Interne.
“A fost o actiune a serviciilor de informatii in care am fost angrenat fara voie. Au incercat sa-l “avertizeze” pe preotul Mehedintu sa nu se mai implice in anumite activitati, iar in cazul meu s-a incercat astfel sa mi se puna la indoiala credibilitatea de jurnalist.
Informatiile din documente, chiar daca erau puse intr-o forma care sa-l disculpe ulterior pe Sandi Mehedintu, erau reale.
Pentru Mehedintu a fost “un avertisment” de la colegii lui din serviciile de informatii. Cum se zice “i-au aratat pisica”, se implicase, in activitati ale societatii civile si ale opozitiei, intr-o perioada extrem de tulbure si, probabil, scapase de sub control si nu executa intocmai ordinele primite. Sau poate avea alta misiune…”

Cu dosarul dupa beneficii

Exclus din Asociatia “21 Decembrie 1989″, preotul Sandi Mehedintu incearca sa-si preschimbe dosarul de revolutionar, prin intermediul unei alte organizatii care numara cateva mii de membri, sperand astfel sa scape de vigilenta unor verificari mai amanuntite. Preotul Mehedintu s-a adresat in acest sens, pentru preschimbarea certificatului de revolutionar, la Blocul National al Revolutionarilor, de unde, probabil, a si primit avizul pentru inregistrare la SSPR. Dosarul cu pricina a ajuns pentru verificare la comisia de specialitate a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor.
Petrisor Morar, secretar de stat SSPR, a declarat ca in acest caz, conform legii, s-a luat decizia trimiterii unei adrese la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii: “Toti cei care solicita preschimbarea certificatului de revolutionar vor fi verificati de CNSAS, nimeni nu va scapa pentru ca asa cere legea. In cazul deja cunoscut al preotului exista mai multe sesizari. Avem si o adresa provenita de la CNSAS care ne-a fost pusa la dispozitie de o persoana care a facut reclamatie in nume propriu. Insa noi am cerut verificarea suplimentara, pentru ca suntem o institutie aflata in subordinea Guvernului. Noi nu ne vom pronunta oficial decat cand vom primi, oficial, raspunsul de la CNSAS, la adresa trimisa de noi. Asteptam acel raspuns pentru a putea lua o decizie corecta, conform legii”.

Legea privind drepturile revolutionarilor a fost modificata, in numeroase randuri, de la inceputul anilor ‘90. De fiecare data, in normele de aplicare se mentiona clar ca nu pot obtine certificat de revolutionar cei care au lucrat inainte de 1990 in vreo structura militara si daca au fost implicati in activitati de politie politica. In Legea Recunostintei (Legea nr. 341/2004), lucrurile sunt si mai clare, beneficiarii urmand sa semneze o declaratie olografa, pe propria raspundere, ca nu au desfasurat actiuni de politie politica si nu au facut parte din structuri militare. Cei care nu semneaza declaratia nu primesc noile certificate chiar daca dosarul a trecut de comisiile de validare de la SSPR si Parlament. Daca dupa verificarea la CNSAS a listelor cu beneficiari ai legii vor fi descoperite declaratii in fals, persoanele respective vor raspunde penal. In cazul preotului Mehedintu, daca SSPR va primi o adresa similara raspunsului primit de preotul Costica Maftei (care a solicitat informatii suplimentare despre informatorii din dosarul sau de la securitate), acestuia nu i se va preschimba vechiul certificat de revolutionar, in urma caruia, se pare, a beneficiat ani la randul de numeroase avantaje (spatiu comercial, terenuri, loc de veci, scutiri de impozite si taxe locale, transport gratuit etc.)
In anul 1995, la excluderea din Asociatia “21 Decembrie”, preotul Mehedintu a mai fost acuzat si de faptul ca isi obtinuse certificatul prin intermediul unei alte organizatii, devenind membru dupa obtinerea acestuia. Pana in anul 1995, desi legea prevedea ca nu pot obtine certificat cei care desfasurasera actiuni de politie politica sau fusesera implicati in activitatea structurilor militare, nu s-au putut face verificarile necesare, neexistand o institutie specializata.